Corupția în economia de piață

Corupția economică este un concept relativ nou, dat fiind faptul că acesta poate fi înregistrat în lucrările cercetătorilor economici de nu mai mult de 25 ani. Termenii recunoscuți ca sinonime fenomenului de economie subterană sunt: corupție economică, economie paralelă, ascunsă, neargă sau crima ”gulerelor albe”.

Economia de piață, ca accepțiune, presupune un sistem economic în care fiecare individ se încadrează din și în vederea propriului interes.

Cercetarea în cauză reprezintă un produs al observărilor culese din realitatea globală de zi cu zi, comentate vis-a-vis, de cele șase principii ale economiei de piață expuse de renumitul cercetător economic: Ludwig von Mises. În continuare, urmează descrierea acestora prin prisma încălcărilor înregistrate și ajustărilor economiei tenebre la legitățile economiei de piață.

Economia de piață se sprijină pe proprietatea privată (1). Proprietatea privată, în accepțiunea economiei tenebre, este interpretată exagerat, fapt clar sugerat de anumite exemple pe care le întâlnim în viața reală. În statul african, Somalia (IPC[1]=1, cea mai coruptă țară din lume), companiile sunt împuternicite cu dreptul de a printa banii proprii. Având în proprietatea ta o companie și întreținând relații bune cu guvernanții, poți avea și propriii tăi bani privați. Existența multiplelor monede face, astfel, imposibilă determinarea nivelului de inflație.

Suveranitatea consumatorului (2). Costurile actuale ale economiei subterane vor crește necontenit dat fiind creșterea importanței piețelor și consumatorilor din țările sărace, care, de altfel, sunt și cele mai corupte țări. Mai mult decât atât, mulți economiști susțin că anume țările sărace vor conduce lumea în viitor. Explicația acestui fapt se face prin ceea că populația în cele mai sărace țări crește în mediu de 3 ori mai repede decât în cele mai dezvoltate țări, presupunându-se în așa fel că majoritatea consumatorilor viitorului se vor concentra anume în regiunile defavorizate în prezent, adică în cele mai corupte. Creșterea rolului piețelor din țările în curs de dezvoltare este relevată de:

1. Cisco: Veniturile generate de piețele de desfacere a acesteia din țările în curs de dezvoltare au crescut de la 8 la 15% în ultimii 3 ani.

2. IBM: Compania are scopul de a crește veniturile non-SUA de la 18 la 30% în timp de 5 ani (2009 – 2014).

3. GE: Veniturile din țările sărace au crescut în mediu cu 20% anual între 2002 – 2008, anticipându-se să atingă $40 miliarde sau 23%  din vânzări în 2010.

4. Unilever deja înregistrează 45% din veniturile sale în țările sărace.

5. Coca-Cola, Gillette, Nestle și Colgate-Palmolive: Fiecare din acestea înregistrează peste ½ din profitul total în țările în curs de dezvoltare.

Concurența (3). Unul dintre cele mai corupte acte a fost depistate în 2007 în activitatea companiei transnaționale Siemens. Mita a $40 milioane a fost oferită pentru a câștiga un contract de $1 miliard care conferea dreptul producerii buletinelor de identitate în una din țările Americii Latine. Compania a fost amendată cu $2 mlrd, iar în prezent este activ încadrată în activități anti-corupție din întreaga lume.

Liberatatea economică (4). Libertatea economică presupune și libertatea de a consuma. O metodă ingenioasă de determinare a dimensiunii sectorului subteran a fost propusă de Kaufmann-Kaliberda, bazată pe consumul de energie electrică. Formula respectivă s-a bazat pe idea că economiile consumă energie electrică în proporția în care se dezvoltă, adică, la nivel național: raportul dintre rata de creștere a consumului de energie electrică la rata de creștere a PIB-ului va reprezenta dimensiunea corupției într-o economie. În mare parte, modificarea dimensiunii sectorului oficial și neoficial al economiei și consumul de energie electrică a fost empiric observat în întreaga lume a se mișca cu o elasticitate egală de 1 față de PIB.

Cu toată originalitatea abordării respective, ea rămâne la capitolul formulelor netradiționale din cauza multiplelor inconveniente.

Maximizarea profitului (5). Topul celor mai corupte personalități din întreaga[2] lume a fost făcut până în anul 2004. Explicarea stopării efectuării acestuia pot fi pozițiile pe care le au cele mai corupte persoane și rușinea pe care o aduc țărilor pe care le guvernează:

NUMELE POZIȚIA AVERE
1. Mohamed Suharto Președinte. Indonesia (1967–1998) $15–35 mlrd
2. Ferdinand Marcos Președinte. Philippines (1972–1986) $5–10 mlrd
3. Mobutu Sese Seko Președinte. Zaire (1965–1997) $5 mlrd
4. Sani Abacha Președinte. Nigeria (1993–1998) $2–5 mlrd
5. Slobodan Milosevic Președinte. Serbia/Yugoslavia (1989–2000) $1 mlrd


 

Permanentul proces de selecție (6). Conform unui sondaj independent realizat, am concluzionat că cele mai corupte domenii din practica celor 100 respondenți moldoveni participanți la sondaj sunt: poliția (37%), sectorul juridic (17%), servicii medicale (19%), educație (12%), servicii de eliberare a actelor (3%) și alte activități (9%). Astfel, putem spune că corupția economică este un fenomen selectiv, răspândit neuniform în economie și afectând cu diferită intensitate diferite ramuri.

Dincolo de aceste cifre și clasamente este demonstrat practic faptul că corupția economică este o parte componentă, integrată a economiei de piață, iar avansarea mecanismului economic, produce o avansare în modalitățile de ajustare a economiei subterane la aceasta, în vederea satisfacerii egoistului interes propriu.


[1] Indicele de Percepție a Corupției pentru anul 2008. Acest indicator este determinat anual de către organizația Transperency International.

[2] Transparency International 2004

Advertisements

4 comments

  1. Metoda de analiza si interpretarea rezultatului (obtinut intuitiv) – cum ca coruptia ar fi “o parte componenta a economiei de piata” – sint lipsite de o justificare stiintifica.
    Ca coruptia este un fenomen observabil in realitatea economica a oricarei economii bazate pe principiile enumerate mai sus (proprietate privata, libertate econ, etc) nu semnifica ca coruptia este o parte componenta a conceptului de “economie de piata”. Concluzia acestui mic articol e doar ca in absenta unor reguli, norme sociale, institutii si opinii comune referitor la care practici sint corecte si care nu, apar comportamente de genul: oportunism, coruptie, free-riding, s.a.m.d
    Atentie la distinctia intre o “approach” normativa bazata pe un mod de gandire à priori si o analiza pozitiva (care o faci aici) unde compari diferite situatii existente sau care au existat.

    Like

  2. Natalia Bejan · · Reply

    Ok, merci. Inteles comentariile. Nu sustin ca “lucrarea” asta e o cercetare (deloc chiar), pentru ca e intr-adevar mai mult o paralela intre anumite fenomene intre care am incercat sa gasesc tangente.

    Cu toate ca justificarea stiintifica referitor la faptul ca coruptia este o parte componenta a economiei de piata nu a fost in acest caz adusa, eu optez pentru pozitia ca asa legatura exista, or, unele legi sunt intentionat elaborate pentru a stimula incalcari. Fara acestea, defapt, conceptul de coruptie e inutil. Poti incalca atunci doar cind cineva iti pune norme, legi in fata. Aceste norme sunt “elaborate” prin principii de economie de piata.

    Admit si faptul ca as putea gindi gresit. In orice caz, la acesta si la (multe) alte capitole am rezerve de crestere 🙂

    Like

  3. hm, bine zici ca exista legaturi intre coruptie si unele legi. Dar si aici totul depinde de conceptia pe care o ai despre natura legii in cauza. Daca vreo lege incalca dreptul natural al unei persoane sau conventia sociala care prevala in interiorul comunitatii atunci am putea considera ca coruptia nu e decat cauza naturala a actiunii legislatorului si atunci in cazul in care legislatorul exercita o putere arbitrara nu mai putem vorbi de economie de piata – deoarece unul din principiile de baza a economiei de piata este “the rule of law”: proprietate privata fara “arbitrary power” din partea legislatorului.

    Dar exista si alte conceptii a Dreptului (deci despre natura legilor). Am putea conclude ca totul depinde de cadrul institutional in care interactiunile intre indivizi si grupuri de interes au loc. Acest cadru institutional fiind bineinteles bazat pe unele principii de justitie…

    Like

  4. unu' dintre multi · · Reply

    Scuze de deranj. In privinta punctului 3, din pacate, nu pot fi de acord cu afirmatia ca statele sarace vor conduce candva lumea. Vor conduce ele numai daca vor gasi calea spre imbogatire, adica spre exploatarea in profit a resurselor, nu in invitarea multinationalelor sa le exploateze azi. Cresterea populatiei nu va duce la cresterea consumului daca nu creste si puterea de cumparare si nu creste, intrucat profitul firmelor vizitatoare tocmai de-aia creste, ca nu le da bani, ci-i exploateaza semnificativ. Asa incat nu va creste consumul, ci foametea si bolile imunitare ce vor regla pe loc excesul de populatie, ceea ce se si intampla, lasand marile firme sa-si vada linistite de treaba. Cum sa explicam altfel exploatarea permanenta a diamantelor din Sierra Leone in tot cursul razboiului civil ? Dar extragerea petrolului din Delta Nigerului (Nigeria) in pofida gruparilor de gherila din zona ? Sau extragerea coltanului din Kivu (Congo) desi razboiul Africii era la culmea intensitatii si cruzimii ? Firmelor multinationale le place dezordinea, caci isi angajeaza repede trupe puternice de mercenari care le dau sclavi pentru a le presta lucrul. Ies mult mai ieftin, desigur. Doar cei ce detin stiinta tehnologica, aplicabila numai prin sprijinul oferit de sistemul de organizare politico-social care sa permita o asemenea aplicare, numai acele entitati statale sau private (firme multinationale) pot conduce. In afara de asta totul e relativ: desi, de cele mai multe ori, coruptia e devastatoare pentru societatea unui stat, intrucat ataca chiar capul statului, organele de decizie, ce iau bani de la privati pt. a-i favoriza in relatia lor cu societatea locala si in detrimentul acesteia, exista, rar, si cazuri (curios) cand coruptia “ajuta” un pic: o tara nedezvoltata ce nu ia legi potrivite pt. mediul de afaceri, poate, prin coruptie, prin primirea banilor pt. urgentarea unor proceduri benefice, de inregistrare a unor filiale, de angajare a unor localnici, de vanzare-cumparare terenuri (firma da bani localnicilor), sa adopte unele regulamente ce ar ajuta asemenea tranzactii economice si care ar insemna un progres in privinta organizarii politico-administrative a acelei tari. Multumesc pt. atentie.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: