București – Youth Opportunities – CNSIEM și ASER

Iată că a și fost implementată prima componentă a proiectului Centrului Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova. Am petrecut, cu un grup de 10 moldoveni, 3 zile și 2 nopți în România, fiind încărcați cu o agendă foarte interesantă pregătită de partenerul nostru harnic (căruia îi mulțumesc mult): ASER sau Asociația Studenților Economiști din România. Scopul proiectului este să descoperim diferențe între oportunitățile pe care le au tinerii din Republica Moldova față de tinerii din țările Uniunii Europene. Am început cu România. Așa cum și mă gândeam anterior: la sigur există momente care ar trebui noi, cei din Moldova, să le luăm drept exemplu din România, dar sunt și altele cu care Moldova se poate mândri și oferi ca exemplu colegilor noștri, cel puțin de peste Prut.

Oamenii talentați știu că sunt talentați. BRD-ul este unul dintre cei mai mari angajatori din România (locul II), având peste 9000 angajați. De la ei am putea învăța din: mobilitatea angajaților (ei implementează ceea ce nici instituțiile de învățământ conform procesului de la Bologna nu pot face), traininguri interne (tare mi-aș dori după ce finisez masterul să fiu angajată într-o companie unde cel puțin 2 ori pe an beneficiezi de traininguri de performanță). BRD mai e și o bancă foarte tânără: media vârstei fiind de 28-29 ani! (deși DISCIRIMARE 🙂 – 75% femei!). Ceea ce m-a pus pe gânduri la BRD a fost faptul cum explica dna Păun trecerea prin care a trecut compania: teoretica dezvoltarea extensivă, apoi intensivă, adică: mai întâi crești numărul de angajați, crești numărul filialelor, numărul de servicii prestate; apoi le dezvolți înăuntrul lor: îi faci mai productivi, mai profesionali, mai rezultativi.

Despre ”Calitatea învățării ulterioare” am discutat cu Florin de la Talent Gate – portal care caută talente pentru companiile mari din România. M-a fascinat CV-urile pe care le generează acest website: după ce îți creezi un cont, ești rugat să introduci informație despre cine ești să să faci câteva teste: IQ, teste de consiliere profesională – la final te alegi cu un CV de 5-6-7 foi care să te reprezinte mai mult decât îți poți imagina. Cu aceste CV-uri, Talent Gate-ul te recomandă anumitor angajatori. Important e că se caută tot timpul top manageri, persoane care să dețină funcții importante chiar din start anume în baza aptitudinilor pe care le au. Interesant, nu?

Sfaturi pentru începătorii în Business sau Greșeli pe care să nu le repeți. – o discuție foarte interesantă cu un alt Florin, tânăr antreprenor, care lucrează într-un business de familie de proporții apreciabile. El ne-a sugerat următoarele:

1. Nu vă grăbiți să înregistrați o companie, decât în momentul în care trebuie să încasați bani. Înregistrarea unei companii (care mai poate fi și fără succes) îți mănâncă portmoneul: ai cheltuieli de înregistrare, trebuie să ai contabil, să-l și plătești etc.

2. Orientează compania către centre de profit. Mai ales tinerii care au o bogată experiență de voluntar tind să lucreze pe domeniile care nu numaidecât aduc profit: dacă asta e ceea ce îți dorești – crează un ONG, nu o afacere.

3. Nu fi emotiv. Nu întârzia să închizi afacerea, dacă vezi că nu merge și șanse de supraviețuire nu prea are.

4. Management pe obiective. Mai pe scurt: fii SMART.

5. Totuși: nu face business cu prietenii.

Pe lângă asta, Florin ne-a pus pe gânduri și dezbateri cu exercițiul lui Einstein 🙂 Ce întrebare îi punea mama lui Einstein acestuia zilnic, când venea de la școală? Am propus zeci de întrebări originale, care mai stupide, care mai simple, care mai stranii, dar răspunsul era: ”Ai pus o întrebare bună azi?” 🙂

Incubatoarele de afaceri din România. Vreau să mă axez doar pe două laturi ale tematicii respective.

a. Ce avem noi a învăța din experiența incubatoarelor din România? În primul rând, specializarea incubatoarelor pe anumite domenii (de exemplu: incubatoare ”biologice”, incubatoare pentru IT business-uri). În Moldova avem doar 2-3 incubatoare care sunt general specializate și nu au persoane care să ofere consiliere pe un business mai specializat, nu doar consiliere generală: contabilitate, managementul personalului etc.

b. Ce au a învăța incubatoarele din România de la noi? Orientarea spre business (idee apărută la Nastea Ionaș, dar pe care o susțin și eu). Cel puțin incubatorul pe care l-am vizitat noi la București nu avea drept scop contribuirea la crearea unor afaceri tari, afaceri care să obțină profituri mari și să fie concurent puternic pe o anumită piața. Scopul incubatoarelor românești este să se asigure că afacerea respiră, că poate achita arenda de 10% pentru servicii, iar dacă nu – să facă barter: servicii contra servicii. Asta nu sună a business.

Academia de Studii Economice din București. Vizita cu domnul pro-rector Miron mi-a părut una foarte sinceră. Am aflat curat care e situația, ce e bine și unde mai trebuie lucrat. Aș vrea să evidențiez cât e de bravo ASE că a creat Casa Studentului Economist, în care au sediu ong-urile ASE-riene, pentru care nu plătesc nimic și unde își desfășoară în voia activitatea. Mi-aș dori să avem și noi așa o ”casă” unde ONG-urile stau cot la cot și au acces la tot ce le trebuie pentru a asigura activitate productivă. Încă un moment: sper mult în viitorul apropiat să fie totuși semnat acordul de parteneriat cu ASEM, pentru ca și studenții de la noi să poată face studiile de 1 semestru, până la 1,5 ani la ASE, asigurând mobilitatea acestora.

Angajabilitate și angajare. Împreună cu Vlady Atanasiu și Cristina Stoenescu am pus foarte clar la punct că fiecare se vede în ipostaze diferite pe piața muncii sau în domeniul business-ului. Că fiecare are un scop diferit (dacă îl are) și are instrumente diferite pe care le aplică pentru a atinge scopurile sale. Cineva alege să meargă strict în direcția realizării visului. Cineva așteaptă oportunități și începe să viseze în limita ofertelor de pe piață. Cineva caută activ un job, cineva – pasiv. Am rămas mulțumit surprinsă de concluzia la care ne-a condus Cristina, și anume: persoanele care trec pe perioada studiilor prin activități de voluntariat, de implicare socială, sunt mai bine pregătiți de realitatea pieței și conștientizează mai bine care vor fi greutățile pe care le vor întâmpina, decât cei care au preferat să se dedice strict studiilor.

Pe lângă aceste concluzii sunt zeci altele utile și interesante care vor facilita să descoperim care e problema tânărului care nu se angajează așa cum își dorește și nu are un business de succes la care a visat. Problema, probabil, nu e în limita oportunităților, ci în incapacitatea exploatării acestora. Nimeni din cei pe care i-am cunoscut în România, spre deosebire de noi, nu caută să găsească un ajutor din partea statului. Ei nu au auzit despre nici un program de încurajare a tinerilor să deschidă o afacere. Nu apelează la alte ajutoare decât propriile ambiții și forțe – iar asta e diferența majoră între noi, cei care căutăm răspunsul unei ecuații complicate în instituții ale statului, dar și în multe altele care nu ar trebui de fapt să ne intereseze la fel de mult ca propriile scopuri.

Advertisements

3 comments

  1. ati facut treaba buna , bravo …

    Like

    1. Natalia Bejan · · Reply

      Merci, Dima! Mai urmează încă să se muncească asupra proiectului, pentru că e de-abia prima jumătate implementată. A doua va avea loc deja la noi acasă, în Moldova.

      Like

  2. Interesant postul tau. Zilele urmatoare o sa parcurg mai multe posturi.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: