Sfârşituri de decembre

Mi-aduc aminte de poezia asta, fiind la liceu. Cât de infimă importanță îi atribuiam atunci. Dar țin minte… atât de bine țin minte cum profesoara ne interpreta sensurile ascunse ale versurilor lui Bacovia… Sfârșituri liniștite, pe care le accepți și care adânc și trist te tulbură… Prea multă liniște-i într-un singur decembre.

Un decembre care te  face să nu mai vrei decât să privești cum ninge. ”Nu râde… citește-nainte…”

Advertisements

5 comments

  1. Natalia Bejan · · Reply

    ninge si pe blogul meu…

    Like

  2. Dap, uneori simtim cum ninge si pe blogurile noastre…

    Like

    1. Am căutat ieri câteva zeci de minute unde e setarea de pe blog care ”activează” ninsoarea și la mine, pentru că nu s-a pornit automat… Am găsit-o și mă simt mai liniștită. M-am culcat cu gândul împăcat, ningea și la mine pe blog 🙂

      Like

  3. Veronica · · Reply

    Extraordinara postare!!
    Mersi ca mi-ai reamintit poezia :*

    Like

    1. Cu plăcere, Veronica! 😉 Mă bucur că ți-a plăcut 🙂

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: