Tradiții NEbune cu femei

De cele mai multe ori facem diferența între națiuni, etnii, popoare delimitându-le conform criteriilor lingvistice, trăsăturilor feței, hainelor purtate sau a tradițiilor care le reprezintă identitatea. Există extraordinar de multe tradiții care bucură prin esența lor. Aici nu aș putea ignora tradițiile frumoase românești: uratul, colindatul, semănatul. Dar, există și experiențe și obiceiuri mult mai stranii, străine nouă și care, așa cum nu ne-am putea imagina, sunt făcute provocând durere și incomoditate.

Pornind de la idea că femeile reprezintă sexul frumos, multiple triburi din întreaga lume, de-a lungul istoriei, au încercat accentuarea sau, dimpotrivă, atenuarea atractivității femeilor prin intermediul celor mai stranii tehnici. Multe din acestea sunt bine cunoscute, ba chiar devin momeală pentru turiși în anumite regiuni. Altele ridică părul măciucă și te face să speri că așa ceva nu mai există, iar ritualurile dureroase nu rămân decât o pată grea în istoria omenirii.

Bandajarea labei piciorului în China. Una dintre aceste tradiții era practicată în China până în anii 1930, când a fost abandonată. Tradiția chineză presupunea ca toate domnițele care împlineau 4 ani să aibă fiecare picior strâns legat în partea de jos, pentru a forța diminuarea mărimii piciorului. Procedura de legare nu era atât de dureroasă cât faptul că femeile erau obligate să poarte acest bandaj întreaga viață, pentru a-și asigura suplețea mărimii piciorului. În marea majoritate a cazurilor femeile nu puteau nici merge fără a simți durere, însă, dacă acestea renunțau la obicei sau nu participau la viața socială așa cum o făcea toată lumea, erau lipsite de respect din partea comunității. Este estimat că aproximativ 5 miliarde de femei din China au fost supuse imoralului obicei.

Tradiția Sati în India. O altă tradiție imorală, dar nu mai puțin de înfricoșătoare este Sati, întâlnită în India și abandonată și oficial interzisă la începutul secolului XX. Idea ritualului este destul de simplă: dacă în familie moare soțul, femeia este arsă în rug împreună cu trupul neînsuflețit al bărbatului său. Cel mai straniu este faptul că ritualul dat se considera unul voluntar, femeia fiind de la naștere inspirată să creadă că în cazul în care respectă tradiția Sati, ea va nimeni împreună cu soțul său direct în rai. Evident, voluntariatul are marginile sale, iar în cazurile în care femeia refuza să ia parte la eveniment – să se sacrifice în numele dragostei față de soț – ea era forțată s-o facă. Tradiția respectivă era respectată doar în unele regiuni ale Indiei, fiind întâlnită și în Egipt, Grecia. Mult mai rare, dar întâlnite era cazurile când mama săvârșea ritualul Sati atunci când deceda fiul său. Extrem de rar întâlnite fiind cazurile când o făcea soțul, la decesul soției.

Mentawai – ascuțirea dinților. Chiar dacă am vrea ca tradițiile imorale și dureroase să fie atribuite timpului trecut, există un șir de ritualuri care sunt practicate și în prezent, cum ar fi ascuțirea dinților femeilor din Sumatra. Scopul acestui ritual și sensul dinților ascuțiți este consuderat frumusețea, astfel că bărbații consideră o femeie fiind frumoasă dacă dinții acesteia sunt ascuțiți. Mai mult decât atât, se crede că acest ritual, oferind frumusețe, oferă echilibru și armonie între suflet și corp. Obiceiul respectiv este uneori trecut și de bărbați, însă, dat fiind că aceștia sunt capul familiei, decizia le aparține lor: atât în ceea ce privește ascuțirea dinților proprii, cât și a soțiilor sale.

Circumcizia femeilor. Tradiția respectivă face parte din categoria: dacă supraviețuiești ritualul, înseamnă că ai trecut peste cea mai dureroasă procedură care ți se poate întâmpla în viață. Deși, din punct de vedere etic, punerea în discuție a acestui subiect poate părea lipsită de tact, existența ei chiar și în zilele noastre, precum și decesul multor femei ridică importanța acestui obicei, mai cu seamă: necesitatea interzicerii lui. În multiple triburi africane (des întâlnit în Uganda), doar femeile trecute prin mutilarea genitală pot să se căsătorească, fiind considerate demnede soțul său. Lipsa normelor elementare de igienă și lipsa utilizării stupefianților de durere duc la probabilitatea înaltă de infecție și deces.

Inele pentru Gât. Cultura Thai este deseori asociată cu inelele purtate la gât de femei, reprezentând cultura Thai chiar și în zilele noastre. De la vârsta de 5 ani fetele erau impuse să îmbrace inelele respective pe gât, având o greutate de la 5 la 22 kg. Deși vizual interpretăm ritualul ca un mod de alungire a gâtului, practic are loc deformarea umerilor care se lasă în jos creând iluzia unui gât alungit. Tradiția este și a fost prezentă în Burma, Myanmar. Actualmente păstrarea tradiției este explicată prin menținerea unui stimul pentru turiști care vin să viziteze locurile respective și să vadă femeile cu gâturile alungite. Acest lucru este confirmat de faptul că doar în zonele turistice femeile devotate culturii Thai poartă inele pe gât. Zonele în care aceste femei locuiesc sunt adesea calificate de turiști ca fiind mai degrabă human zoo, decât sate obișnuite de oameni.

Plăci pentru buze. Încă un obicei pe care îl putem cataloga la compartimentul: stranietăți făcute pentru turiști este obiceiul african (Ethiopia), care presupune tăierea buzei de jos a fetelor care urmează peste șase luni să se căsătorească și instalarea unei farfurii (chestii rotunde) în locul tăiat, rotungind vizual buza tăiată. Antropologii, dar și etiophienii nu pot explica sensul acestui ritual, decât constatând durerea provocată, incomoditatea în a mânca, dificultatea de a vorbi, dar nu în ultimul rând incomoditatea provocată de buza de jos, care, după ce cercul este scos – rămâne să atârne astfel până la sfârșitul vieții. Ceea ce este, însă, la fel – constatat – cu cât este mai mare buza și cercul instalat, cu atât mai reușită urmează a fi căsnicia.

Plăci pentru nas. Triburile Apatani, dintr-un district Indian se fac cunoscute prin plăcile pe care le pun în nasul femeilor pentru… a le identifica, a le diferenția de alte femei. Neobișnuită este și altă explicație a fenomenului respectiv, bărbații din triburile Apatani constată că femeile frumoase cu astfel de plăci în nas devin inatractive, iar așa cum furtul femeilor între triburile indiene, mai demult, erau la ordinea zilei, plăcile în nasul femeilor frumoase făceau inutilă furtul lor, pentru că nu mai erau frumoase. Această explicație aduce argument și faptul că femeile înseși doreau să aibă aceste plăci, pentru a rămâne în tribul lor, alături de familie. Astăzi popularitatea acestui obicei este redusă la minim și doar femeile bătrâne mai poartă plăcile respective.

Advertisements

One comment

  1. […] un inel. Vizita asta m-a marcat pe mine cel mai mult, mai ales că despre aceste triburi am citit şi am şi scris pe blog cu mult înainte de a planifica călătoria in […]

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: