De ce independența noastră contează mai puțin?

Autor poză: Adrian Lupușor

Nu sunt adeptă a PCRM, dar sunt de acord cu idea principală scrisă astăzi de Igor Dodon cu privire la necesitatea moldovenilor de a se uni. Eu unire cu România nu vreau și nu am vrut, cel puțin pentru că experiențele mele (călătoriile) în România mi-au demonstrat că suntem două țări deja diferite, cu diferite niveluri de dezvoltare, diferite percepții. Societățile acestor țări sunt două societăți aparte și care-i rostul să le contopești? Dar și de ce ar trebui să-mi doresc una ca asta, dacă am țara mea?!

În Moldova prea des despre asta poți auzi: fie că ești adept al rușilor, fie că ești pro-unire cu România. Și mai rar oamenii vorbesc de identitate națională, de parcă Moldova e o tranziție ca atare – depinde cine primul ne va lipi de el. Că noi ne-om da. Că nouă ne place să facem ceea ce ne zic străinii, pentru că nu știm să prețuim independența. Și e extraordinar de straniu să spun asta despre o țară care e atât de tânără, care și-a dorit atât de mult libertate și care s-a săturat de ea la numai două decenii după.

Un lucru care-l consider mai puțin relevant este faptul precum că lipsa identității noastre este hrănită de forțele din exterior, precum că altor țări le-ar fi pe plac una ca asta. De fapt, cred că ține de noi înșine, de felul cum am fost educați noi și generațiile care au fost înaintea noastră: doar noi tot timpul am fost sub asuprirea cuiva, tot timpul componentă a unui careva imperiu. Tot timpul cineva era cu mâna pe locurile noastre…

De ce independența noastră contează mai puțin? Pentru că ne-am deprins să fim sub mâna cuiva? Obișnuință? În cazul României nu ar fi poate corect să spun că am fi sub asuprirea-i: dar suntem țări diferite, sunt două state vecine care trebuie să întrețină relații bune, care trebuie să-și acorde ajutor reciproc, care nicidecum nu trebuie să uite de rădăcinile comune, dar să înceteze să vizese, mai ales că visează doar Moldova (doar o parte din Moldova). Și să muncează pentru a-și zidi independența și destoinicia mai departe…

Advertisements

7 comments

  1. De ce independenţa noastră contează prea puţin? Well, să-ţi dau un argument de-al tatei: pentru că moldovenii se exploatează mult mai crunt şi mai inuman ei între dînşii decît o făceau străinii (turcii, românii, ruşii) cu noi.

    Like

    1. Poate că e adevărat acest lucru, ceea ce ar însemna că ar trebui să ne educăm societatea și viitorul ei într-un alt fel de spirit. Poate că procesul de globalizare, schimbul internațional de experiențe – este un prim pas în acest sens.

      Like

  2. Natalia, articol foarte bun, moldovenii stiu sa munceasca dar nu prea doresc sa se gindeasca si lasa pe altii sa se gindeasca in locul lor.
    Aici chiar merita de scris cuvintele lui N. Iorga “Măreţia unui neam nu constă în a copia vestul, ci în al studia şi aplica rezultatele pozitive raportate la realităţile lui concrete, reieşind din tradiţiile lui istorice, mod de dezvoltare şi de evaluare a valorilor”

    Like

  3. Dumitru · · Reply

    Are Moldova independenta ? Sa fim seriosi

    Like

    1. Dumitru, eu nu m-am referit la faptul cat de “independenti” suntem, ci la aspiratia moldovenilor de a se uni cu cineva si a-si pierde statutul de stat independent, chiar daca nu e absolut independent. Insa, nustiu daca de fapt exista state absolut independente in intreaga lume. (Poate Coreea de Nord?)

      Like

  4. Alexandru · · Reply

    Apreciez mult ideia articolului “Nu cred în șomajul tinerilor deștepți”, cit si cele expuse. Nu stiu ce virsta ai si care sunt planurile profesionale pentru urmatorii 10 ani, dar cred ca cu acest volum de pozitivism ai fi foarte utila RM, si ai contamina multa lume disperata la aceasta tema.

    Like

    1. Alexandru, multumesc pentru incurajare si feedback-ul pozitiv. Am 22 ani și fac studiile de master în Cehia. Referitor la disperarea lumii… Moldova are mult de lucrat pentru ca să-și țină oamenii acasă și să-i facă pe cei plecați să-și dorească să se întoarcă. Pentru mine e o enigmă pentru care încă nu am răspuns. Dar, sincer, oricum sper cândva să mă întorc și … să contribui cu ce pot și cu ce am învățat.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: