“The Picture of Dorian Gray” de Oscar Wilde

Portretul lui Dorian Gray e fascinant. Cu toate acestea, am finisat lectura cărții doar din a doua încercare. Prima – s-a soldat cu plictiseală după doar câteva pagini răsfoite, iar a doua – cu nedumerire (de unde ar fi putut apărea plictiseala atunci?) și impresii generale contradictorii, dar, finalmente, indiscutabil – frumoase.

Oscar Wilde încearcă să experimenteze cu noțiunea de frumos omenesc și s-o definească printr-o poveste. Nuvela este povestea blestemului unei dorințe realizate.

Mi-a plăcut faptul că cartea tratează mai multe teme fundamentale, împletite. Și pentru că nu vreau să postez împreună toate fragmentele care mi-au plăcut (mi-ar fi greu să le despletesc apoi), am decis să le grupez per teme. Probabil, asta mă va ajuta și pe mine să înțeleg mai bine lectura. Prin structură.

Citatele evidențiate mi-au oferit răspunsurile necesare pentru toate “de ce?”-urile și “cum?”-urile apărute pe durata lecturii.

Fugit irreparabile tempus, – tema centrală a lucrării, așa cum am văzut-o eu. Trecerea ireparabilă a timpului cauzează neîmpăcarea interioară a omului cu schimbarea fizică pe care o produce timpul, dar uitarea completă a faptului că influențat este nu doar chipul, ci și interiorul omului. Iar pe de altă parte, frumusețea exterioară se răsfrânge asupra alegerilor făcute de oameni, cât și a părerilor despre om, judecând după trăsăturile amăgitoare ale exteriorului.

  • “The tragedy of old age is not that one is old, but that one is young.” (Tragedia bătrâneții nu constă în faptul că cineva este bătrân, ci în faptul că acel cineva mai este încă tânăr.)
  • “To get back my youth I would do anything in the world, except take exercise, get up early, or be respectable.”
  • “I have no terror of death. It is the coming of death that terrifies me.”
  • “To get back one’s youth, one has merely to repeat one’s follies.”

Frumusețea și (versus) inteligența – care sunt oarecum motive-consecințe ale trecerii ireparabile a timpului. Oscar Wilde pretinde că frumusețea și inteligența sunt incompatibile, pentru că cea din urmă sugrumă frumusețea exterioară; iar frumusețea exterioară absolută copleșește fără necesitatea complementară a inteligenței.

  • “But beauty, real beauty, ends where an intellectual expression begins”. (Dar frumusețea, frumusețea adevărată, ia sfârșit acolo, unde începe expresia inteligentă.)
  • “Intellect is in itself a mode of exaggeration, and destroys the harmony of any face. The moment one sits down to think, one becomes all nose, or all forehead, or something horrid. Look at the successful men in any of the learned professions. How perfectly hideous they are!”
  • “[…] beauty is a form of genius—is higher, indeed, than genius, as it needs no explanation.”
  • “I knew that I had come face to face with someone whose mere personality was so fascinating that, if I allowed it to do so, it would absorb my whole nature, my whole soul, my very art itself.”
  • “Nowadays people know the price of everything, and the value of nothing.”

Arta – cea de la care pornește cartea, cea prin care se scurge și cea care îi pune capăt. Este vorba despre arta care ajunge dincolo de oricare pictură (chiar și cea a lui Dorian Gray). Dincolo de oricare realitate și chiar moralitate. Arta care nu se citește cu ochii, ci cu sensurile.

  • “The reason I will not exhibit this picture is that I am afraid that I have shown in it the secret of my own soul.” (Cauza pentru care nu voi prezenta acesta tabou este pentru că eu mă tem că am arătat în el secretul sufletului meu.)
  • “When critics disagree the artist is in accord with himself.”
  • “[…] every portrait that is painted with feeling is a portrait of the artist, not of the sitter. The sitter is merely the accident, the occasion. It is not he who is revealed by the painter; it is rather the painter who, on the coloured canvas, reveals himself.”
  • “Those who find ugly meanings in beautiful things are corrupt without being charming. This is a fault. Those who find beautiful meanings in beautiful things are the cultivated. For these there is hope.”

Societatea și relațiile dintre oameni. – Dorian Gray este un exemplu evident al personalității create prin influență de câtre altcineva. Influența oamenilor care apar în viața noastră în momentul în care noi trecem prin perioada modelării și maturizării interioare poate fi mai mare decât toată educația și lecțiile de viață primite până atunci. Și toate acestea – pentru a potoli nu atât setea de a deveni cât mai curând parte acceptată a societății, ci pentru a potoli setea de tot ceea ce dedesubturile gândirii noastre crede că viața (tinerețea) oferă pentru savurare.

  • “I always like to know everything about my new friends, and nothing about my old ones.” (Eu întotdeauna vreau să cunosc totul despre prietenii mei noi și nimic despre prietenii mei vechi.)
  • “I choose my friends for their good looks, my acquaintances for their good characters, and my enemies for their good intellects.”
  • “There is no such thing as a good influence […]. All influence is immoral—immoral from the scientific point of view. […] Because to influence a person is to give him one’s own soul. He does not think his natural thoughts, or burn with his natural passions. His virtues are not real to him. His sins, if there are such things as sins, are borrowed. He becomes an echo of someone else’s music, an actor of a part that has not been written for him.”
  • “When a woman marries again it is because she detested her first husband. When a man marries again, it is because he adored his first wife.”

Secretele și fricile. – partea tainică, magică și copleșitoare a nuvelei. Probabil, cel mai incitantă realitate este cea de după cortină, de după perete, de după priviri, cea care se ascunde după frazele nespuse. Fricile care s-ar părea că se materializează la rostire și secretele care trăiesc doar prin nevorbire. Blestemul unei dorințe realizate.

  • “All that it really demonstrated was that our future would be the same as our past, and that the sin we had done once, and with loathing, we would do many times, and with joy.” (Tot ce a fost demonstrat este că viitorul nostru va fi exact ca și trecutul, iar păcatul pe care l-am săvârșit cândva cu dezgust, îl vom repeta încă de multe ori, cu plăcere.)
  • “I have grown to love secrecy. It seems to be the one thing that can make modern life mysterious or marvellous to us. The commonest thing is delightful if one only hides it.”
  • “The more he knew, the more he desired to know. He had mad hungers that grew more ravenous as he fed them.”
  • “But the bravest man amongst us is afraid of himself.”
  • “The basis of optimism is sheer terror.”

Și, finalmente, citatul care însumează nu doar morala acestei cărți, dar și a fiecărei vieți… “Each man lived his own life, and paid his own price for living it.” (Fiecare om și-a trăit viața sa și a plătit prețul său pentru a o trăi.)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: