În negocieri cu Istanbulul

Eu nu am știut că Turcia este una dintre țările din care provin lalelele (și nu, de exemplu Olanda, unde lalelele de facto au fost importate). Am aflat acest lucru pregătindu-mă pentru vacanță și aflând că în luna aprilie Istanbulul e invadat de milioane de lalele în floare. Zic asta, pentru ca să încep descrierea colorat și plăcut 🙂 IMG_6627 Eu am fost clar preîntâmpinată înainte de plecarea în Istanbul, că orașul e unul mega aglomerat, plin de turiști și ambuteiaje. Realitatea mi s-a părut mai exagerată decât așteptările. Și cred că această vacanță mi-a (ne-a) dat cele mai multe lecții (în rolul de turist și om naiv). Post-călătorie, impresia cea mai puternică pe care mi-a lăsat-o Istanbul este că toți vor să te stoarcă de bani. Și, cu siguranță, realizez că nu e tocmai cel mai pozitiv feedback și primă reacție după o vacanță într-o țară nouă. Cu toate acestea, aș m-ai reveni la Istanbul de nenumărate ori, fără nici un dubiu, pentru că e un alt fel de oraș, cu un alt fel de tip de oameni și, probabil, alt fel de tip de turiști. Și pentru că, vreau să cred, am învățat lecția. Dar, să le luăm pe rînd. Cozile. O zic cu certitudine că Istanbulul e orașul cu cele mai lungi cozi la intrarea în principalele atracții turistice. Pentru a evita cozile, poți procura museum card, valabil pentru 3 zile, care îți deschide ușile în vreo 5-7 muzee și locuri turistice, dar, am renunțat la el, pentru că coada la procurarea acestui card nu s-a mișcat din loc în câteva minute cât am decis să-i dăm o șansă. Cozile nu se limitează doar la intrarea în locurile turistice, ci și pur și simplu… în plină stradă. Orașul e invadat de oameni. Dar, probabil, asta e un lucru firesc pentru un oraș care găzduiește peste 15 milioane de locuitori. 5 Moldove într-un singur oraș.

On the way to Taksim, foto de Adrian Lupusor

On the way to Taksim, foto de Adrian Lupusor

Negocierea. Asta-i probabil partea cea mai neplăcută a Istanbulului pentru cei care vor pur și simplu să se relaxeze într-o vacanță. În locurile turistice practic nu există prețuri expuse. Dacă nu negociezi, înseamnă că nu ești informat sau nu îți pasă de propriul buzunar. Prețurile sunt exagerate, dar nu pentru că (pur și simplu) sunt mari, dar pentru că după colț poți procura același obiect la un preț de 3 ori mai mic. Iar dacă mai mergi 5 minute la distanță de lucurile turistice, același lucru îl cumperi la un preț și mai mic. Concluzia fermă la care am ajuns: dacă magazinul e în loc turistic, trebuie pur și simplu evitat. Noi am descoperit o piață extraordinar de ieftină, în care am văzut doar localnici (printre case, în apropiere de moscheea Fatih Camii), iar prețurile erau extrem de mici (de exemplu, prețul condimentelor alimentare erau de cca 10 ori mai mici decât cele expuse în piețele din locurile turistice și pe care noi le procurasem cu o zi înainte, pentru că ni se păru că negociasem un preț tare bun [fail, dar nu-i pe asta]).

Meniu restaurant. Prețurile vizibile pe pagina a doua au fost înscrise de chelner la cerința noastră

Meniu restaurant. Prețurile lipsesc din meniu, iar cele vizibile pe pagina a doua au fost înscrise de chelner la cerința noastră și puteau fi șterse la o simplă și ușoară atingere

Anume din considerentul prețurilor exagerate, insistent recomand Grand Bazar-ul să fie vizitat în calitate de muzeu. Nu mă tem să spun că banii lăsați acolo sunt bani aruncați în vânt, cel puțin comparativ cu prețurile de după colț de stradă. Cu toate acestea, bazar-ul este un loc deoesbit: extrem de colorat, plin de viață. E chiar un loc frumos și unic în felul său.

Grand Bazar

Grand Bazar

Moscheele din centrul istoric sunt supra-solicitate, iar moscheele din afara centrului istoric (în afara interesului ghizilor și turiștilor), care după spusele localnicilor nu sunt mai puțin frumoase decât Blue Mosque sau Haga Sofia, sunt practic goale. Astfel, în așa moschee precum New Mosque sau Fatih, care se află la 15-20 minute distanță de mers de la centrul istoric, am întâlnit poate maxim 10 turiști. Nici o coadă. Doar localnici, iar după părerea mea, autenticitatea orașului o vezi anume în astfel de locuri…

IMG_6734

Moschea Fatih Camii

Blue Mosque

Blue Mosque

Blue Mosque desigur că ne-a ademenit și intrigat, pentru că exterioru-i impresionează, dar, din cauza cozilor interminabile, nu am mai ajuns nici măcar să ocupăm un loc în rând. Frumusețea de afară, însă, poate fi liber savurată din parcul din fața moscheei, de unde este vizibilă și Hagia Sofia.

Hagia Sophia

Hagia Sofia

Mâncarea în Istanbul e excelentă. Pentru iubitorii de pește există multiplele restaurante de lângă piața de pește de lângă podul Galata, cu o priveliște extraordinară. Iar pentru o cină mai sofisticată, într-o ambianță plăcută de restaurant, cu încredere recomand Aloran Cafe & Restaurant (la 7 minute distanță de mers de la Blue Mosque). Seafood plate for two a fost excelent. Trip Advisor chiar e o sursă bună de informare atunci când ești într-un oraș pentru prima dată.

Restaurant near Galata bridge

Restaurant de lângă Galata bridge, unde literalmente am mâncat pe o acoperișul unei construcții bizare, care nu e nimic altceva decât o cabină de corabie veche, stabilită chiar la mal

Ce mi-a plăcut mie încă în Istanbul este ceaiul. El este servit în pahare de genul celor din poza de mai jos. Ce apreciez eu cel mai mult este că se evită întrebarea: “ce fel de ceai exact doriți? negru, verde, fructe?”, pentru că există un singur ceai servit și gătit din timp. Întotdeauna gustos și, cel mai important pentru mine, cu zahăr generos.

Ceai, pe corabia care ne-a dus în tur pe Bosfor

Ceai, pe corabia care ne-a dus în tur pe Bosfor

Și dacă tot zic că îmi place dulcele, nu pot să nu menționez că dulciurile turcești sunt extrem de gustoase. Iar felul cum sunt aranjate acestea în magazine te convinge destul de ușor în necesitatea de a scoate bani din buzunar. Este foarte plăcut și faptul că poți gusta din toate dulciurile înainte de a face cumpărătura. IMG_6866 Cele mai puternice emoții în această călătorie, cred eu, le-am avut de la înălțimea turnului Galata (Galata Tower), unde o bună parte din Istanbul este ca în palmă: partea asiatică, partea europeană și strâmtoarea Bosfor, care le leagă. Evident că pentru a ajunge la o astfel de înălțime este necesar să stai în rând pentru a cumpăra bilete, apoi pentru a urca în lift (opțiunea scărilor nu există), apoi pentru a ieși spre balcon. Dar se merită.

Galata Tower view

Priveliște spre Istanbul de la înîlțimea Galata Tower

Chiar dacă Istanbulul este un oraș aglomerat, obositor și care nu obosește el însuși în negocierile pe care le duce cu turiștii, eu cu plăcere aș mai merge acolo. Lecția învățată (și neplăcută) este să eviți achizițiile în locurile turistice. P.S. Articolul acesta putea cu succes fi numit “бесплатный сыр только в мышеловке” 🙂

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: